Creierul, O Enigma Descifrata | Page 3

16 Creierul uman: evolutie sau interventie externa 20 Deficiente de proiectare ale creierului 23 Structura creierului: modelul PSM 25 Structura creierului: facilitati functionale si tipuri de modele 26 Fenomene paranormale 32 Creierul uman normal 33 Rezumatul facilitatlor functionale ale unui creier 35 Facilitati functionale de ordinul 2 36 Personalitatea (la oameni) 37 Constiinta ( la oameni) 40 Rezumat: dictionar de modele 43
Exemple, Teste, Aplicatii (ETA) 45 ETA 1: Model 45 ETA 2: Adevar, realitate, comunicatie 47 ETA 3: Probleme fundamentale asociate cunoasterii stiintifice 49 ETA 4: Limba de comunicatie generala (GCL, General Communication Language), Dictionar 51 ETA 5: Modelul NUL 57 ETA 6: Timpul 58 ETA 7: Muzica 59 ETA 8: Cinematograful 62 ETA 9: Fundamentalismele lumii in care traim 63 ETA 10: Terorismul 64 ETA 11: Problemele de evolutie ale creierului omenesc 66 ETA 12: Sarpele cu clopotei 67 ETA 13: Principalele boli psihice: paranoia si schizofrenia 68 ETA 14: Sinuciderea 72 ETA 15: Teste de normalitate 73 ETA 16: Visele 74 ETA 17: Istoria evolutiei speciei umane conform cu MDT 76 ETA 18: Organizarea societatii omenesti 84 ETA 19: Complexul schizofrenico-paranoic (XSPC) 85 ETA 20: Paranoia indusa (XIP) si complexul paranoico-schizofrenic (XPSC) 86 ETA 21: Dizarmonii in functionarea creierului 87 ETA 22: Mesaj subliminale 87 ETA 23: Cum functioneaza o stiinta exacta 88 ETA 24: Mica si marea schizofrenie 90 ETA 25: Demonstratie directa asupra functiei de creare de modele imagine 97 ETA 26: Citiva parametrii de baza ai creierului in vederea masurarii performantelor 98 ETA 27: Animalele 100 ETA 28: Operatii extrem de complicate pe modele imagine (mersul, sariturile, cataratul in copaci) la oameni 104 ETA 29: Creierul evolueaza sub ochii nostri 106 ETA 30: Efecte negative de principiu asociate cu functionarea creierului 107 ETA 31: Poporul roman 109 ETA 32: Masoneria 113 ETA 33: Probleme asociate scenelor filmate 116 ETA 34: Perspectiva optica si calitatea constructiei de modele imagine 117 ETA 35: Uneori agresivitatea poate sa combata schizofrenia de tip XS1 117 ETA 36: Sexul 119 ETA 37: Corpul intern 120 ETA 38: Spiritul european 121 Postfata 127 Bibliografie 130
INTRODUCERE
Aceasta carte contine teoria mea originala, numita MDT (Modeling Devices Theory), asupra functiilor hardware de baza ale unui creier (animal sau uman).
Fiind o teorie stiintifica, ea este de fapt un model simbolic. Orice model simbolic trebuie sa contina un numar foarte limitat de termeni fundamentali si un numar foarte limitat de relatii fundamentale intre termenii fundamentali. Pentru termenii fundamentali si numai pentru ei, se accepta' definitii bazate pe descrieri. Toti ceilalti termeni sunt generati de model, odata cu definitiile lor, prin operatii logico-matematice. Acestea sunt caracteristicile fundamentale ale oricarei teorii stiintifice. Teoria prezentata urmeaza aceste reguli de baza.
Aceasta teorie se afla' in totala opozitie cu toate stiintele actuale care studiaza functionarea creierului si care stiinte nu se bazeaza pe un singur model simbolic. In acest fel, aceasta teorie descalifica' din start tot ce s-a creat in ultimele citeva sute de ani in domenii cum ar fi psihologia, psihiatria, gnoseologia, epistemologia, stiintele comportamentelor animalelor, partial stiintele sociale si alte domenii conexe.
Aceasta incercare de revolutie totala este necesara si justificata de urmatoarea situatie, care situayie exista' independent de existenta sau nu a teoriei mele.
In psihologie, de exemplu, se folosesc o serie de termeni (constiinta, realitate, adevar, perceptii, emotii, etc.) care nu au definitii universal acceptate. In fapt, fiecare psiholog are propriile variante de definitii descriptive asupra tuturor termenilor folositi de el. Psihologia nu este o stiinta exacta, lucru universal acceptat. Atunci cind va aparea o stiinta exacta care sa acopere si domeniul psihologiei, atunci tot ce s-a scris deja in psihologie trebuie abandonat sau rescris in baza acelei teorii stintifice.
Intr-o stiinta exacta cum ar fi Mecanica lui Newton, toti termenii folositi au exact aceleasi definitii pentru oricine, oriunde si oricind, fara nici o modificare de aproximativ 340 de ani de cind au fost creati.
De exemplu, termenul "viteza" are o definitie generata de modelul simbolic. Acesta definitie este v=s/t (se imparte spatiul la timp). Termenul "viteza" nu este deci introdus prin descriere.
Sa presupunem acum ca cineva a creat sau va crea un model simbolic fundamental (o stiinta exacta) care explica' functionarea creierului in mod acceptabil. Prima consecinta a aparitiei acestui model este ca absolut toti termenii folositi in domeniile acoperite de acel model, vor fi definiti pe baza modelului. Rezultatul este cel care a fost enuntat mai sus si anume, tot ce s-a scris in ultimii citeva sute de ani in asa zisele stiinte asociate creierului, va trebui abandonat sau rescris.
Indiferent daca teoria prezentata in aceasta carte va fi sau nu acceptata, mai repede sau mai tirziu, tot va aparea un model simbolic fundamental care sa explice functionarea creierului si deci, mai repede sau mai tirziu, tot se va intimpla aceasta revolutie.
Aici apare insa o problema suplimentara. Pseudo-stiintele actuale asociate creierului sunt sustinute de o puternica structura academica si cu